Activitaţi» Stabilitate financiară
Intrebari frecvente CNSF

Întrebări şi răspunsuri-Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară



    1. Ce este Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF)?

    Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară este forul alcătuit din Ministrul Finanţelor Publice, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor , Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, şi Directorul executiv al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, cu rol de coordonare a sarcinilor legate de stabilitatea financiară şi gestionarea crizelor financiare în România.

    2. Când a fost înfiinţat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF)?

    Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF) a fost înfiinţat în baza Acordului pentru cooperare în domeniul stabilităţii financiare si al gestionării crizelor financiare, semnat la data de 31 iulie 2007.

    3. Care au fost raţiunile pentru care a fost necesară înfiinţarea Comitetului?

    Crearea acestui Comitet a fost determinată de necesitatea întăririi cooperării în vederea schimbului de informaţii între autorităţile naţionale, precum şi pentru prevenirea, evaluarea şi gestionarea potenţialelor probleme cu impact sistemic. Totodată, prin crearea CNSF, România s-a aliniat la cerinţele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare, care constau, printre altele, în crearea unui comitet naţional permanent, cu participarea tuturor autorităţilor de supraveghere a sistemului financiar şi a ministerului de finanţe.

    Acordul încheiat la data de 31 iulie 2007 instituie un cadru permanent de cooperare între autorităţile semnatare în domeniul stabilităţii sistemului financiar şi al gestionării eficiente a crizelor financiare.

    4. Care este obiectivul central al Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară?

    Obiectivul central al Comitetului constă în asigurarea stabilităţii sistemului financiar, prin promovarea unui schimb de informaţii permanent şi eficient între autorităţile membre, precum şi prin evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară la nivelul instituţiilor financiare individuale, a grupurilor financiare sau a pieţei financiare în ansamblu. Obiectivul central al Comitetului constă în asigurarea stabilităţii sistemului financiar, prin promovarea unui schimb de informaţii permanent si eficient între părţile semnatare ale acordului, precum si prin evaluarea, prevenirea si, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară la nivelul instituţiilor financiare individuale, al grupurilor financiare sau al pieţei financiare în ansamblu.

    5. Cum funcţionează, practic, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară?

    Comitetul se întruneşte oricând este nevoie, dar cel puţin trimestrial. În cazul în care se consideră că o instituţie financiară sau o piaţă financiară se confruntă cu un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară, problema este discutată cât mai curând posibil în cadrul Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară. În astfel de circumstanţe excepţionale, obiectivul fundamental al autorităţilor trebuie să fie acela de a reduce riscul de contaminare a celorlalte instituţii sau pieţe financiare sau chiar a sistemului financiar în ansamblul său. În vederea atingerii acestui obiectiv, părţile semnatare ale acordului vor încerca să minimizeze atât riscul moral în sectorul privat, cât şi riscul financiar, pentru plătitorii de impozite, care decurge din orice măsură de sprijin financiar.

    Părţile semnatare ale acordului stabilesc cadrul metodologic necesar coordonării operaţiunilor de gestionare a crizelor financiare. Acesta include aranjamente în baza cărora se stabilesc părţile cu rol de coordonator pe tipuri de activităţi, precum si modalitatea de comunicare sistematică cu participanţii la piaţă si autorităţile de peste hotare. Fiecare parte semnatară a acordului depune eforturi pentru evaluarea situaţiei si coordonarea acţiunilor în conformitate cu cadrul metodologic stabilit împreună cu celelalte părţi.

    Implicarea părţilor semnatare în elaborarea cadrului metodologic şi în gestiunea crizelor nu trebuie considerată ca reprezentând o excepţie de la următoarele principii:
    (1) responsabilitatea financiară primară a acţionarilor/proprietarilor şi conducătorilor instituţiilor financiare;
    (2) necesitatea vigilenţei creditorilor; şi
    (3) identificarea cu prioritate de soluţii de piaţă pentru a rezolva situţiile de criză ale instituţiilor individuale.

    Entităţile membre ale Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară sunt preocupate permanent de asigurarea unui flux continuu de informaţii şi de adoptarea unor măsuri comune în scopul prevenirii apariţiei riscului sistemic şi pentru asigurarea stabilităţii pieţei financiare pe ansamblul ei şi pe componente.

    În subordinea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară funcţionează 5 sub-comitete tehnice specializate, ce acoperă diferite obiecte de activitate. Aceste sub-comitete sunt formate din specialişti din cadrul tuturor autorităţilor membre, fiind desemnate de către CNSF să realizeze diferite lucrări şi studii necesare evaluării periodice a sistemului financiar, precum şi diferite raportări internaţionale ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

    Trebuie menţionat faptul că instituţiile reprezentate în Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară funcţionează, în continuare, ca entităţi separate. Cooperarea în cadrul Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară se desfăsoară fără a se prejudicia competenţele si responsabilităţile părţilor semnatare ale acordului ce decurg din prevederile legislaţiei în vigoare în baza cărora acestea îsi desfăsoară activitatea.

    6. Care sunt principalele atribuţii ale Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară?

    Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară funcţionează ca organism central însărcinat cu cooperarea şi schimbul de informaţii între părţile semnatare ale acordului, precum şi cu gestionarea problemelor cu potenţial impact negativ asupra sistemului financiar naţional şi are ca principale atribuţii următoarele:

       promovarea schimbului sistematic de informaţii şi opinii în domeniul stabilităţii financiare şi gestionării eventualelor crize financiare;

       examinarea proiectelor de acte normative ce prezintă interes pentru părţile semnatare ale acordului din perspectiva stabilităţii financiare şi a gestionării crizelor financiare;

       evaluarea analizelor periodice asupra stabilităţii sistemului financiar şi asupra riscurilor la care sunt expuse instituţiile şi pieţele financiare;

       evaluarea capacităţii componentelor sistemului financiar de a rezista la şocuri extreme, dar plauzibile pe baza aplicaţiilor de tip stress test;

       analizarea problemelor legate de asigurarea depozitelor, protecţia investitorilor şi instituţiilor, precum şi a altor probleme legate de protecţia consumatorilor;

       analizarea problemelor legate de competiţia dintre participanţii la sistemul de intermediere financiară;

       elaborarea planurilor pentru situaţii neprevăzute, care includ responsabilităţi ale tuturor autorităţilor de supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar, ale Ministerului Finanţelor Publice, precum si ale Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

       organizarea periodică, la nivel naţional, a exerciţiilor de simulare a situaţiilor de criză financiară, cu participarea tuturor autorităţilor reprezentate în comitetul naţional;

       coordonarea gestiunii crizelor financiare;

       discutarea problemelor legate de reprezentarea României la organizaţiile relevante din cadrul Uniunii Europene şi la alte organizaţii financiare internaţionale;

       discutarea altor probleme curente importante din punct de vedere al stabilităţii sistemului financiar, în măsura în care aceasta se impune.