Luând în considerare rezultatele analizelor
şi evaluărilor privind capitolul„Analiza
socio-economică, analiza SWOT şi relevanţa” din Programul Operaţional Regional, se
poate concluziona că fundamentarea
acestui program operaţional poate fi considerată, în acest moment, ca
adecvată şi consistentă, pentru a justifica problemele cheie
identificate, care au stat la baza formulării strategiei . Acelaşi
lucru se poate spune despre analiza SWOT şi relevanţa ei.
Priorităţile şi măsurile în Programul Operaţional
rezultă în mod logic din analize, iar strategia propusă, inclusiv
obiectivele strategice, sunt relevante pentru problemele, nevoile şi
potenţialul de dezvoltare identificate pe baza analizelor. Strategia, inclusiv obiectivele
strategice, este de asemenea relevantă în privinţa tendinţelor
identificate şi perspectivele de dezvoltare .
Concluzia generală cu privire la
argumentaţia şi
consistenţa strategiei propuse justifică afirmaţia că Programul Operaţional Regional va
contribui într-adevăr la
sprijinirea şi promovarea
dezvoltării economice şi sociale durabile a regiunilor
României . Ar fi nerealist să se aştepte atingerea
obiectivului final al politicii de dezvoltare regională în cadrul acestei
perioade de programare. Însă dacă acest program din perioada 2007 –
2013 va fi implementat cu respectarea principiului concentrării
fondurilor, se poate crea o bază solidă pentru o dezvoltare
regională echilibrată la sfârşitul următorului deceniu.
Alegerea anumitor priorităţi, precum
şi deciziile luate cu privire la proporţia şi ponderea
distribuţiei bugetului propus sunt suficient de bine justificate pe baza
analizei socio-economice şi pot fi explicate conform logicii
intervenţiei. Deşi nu sunt prezentate dovezi directe în programul ca
atare, POR pare să se concentreze mai mult sau mai puţin pe
dezvoltarea regiunilor care au cea mai mare nevoie de acest lucru. Cu toate
acestea, rămâne de văzut dacă se va putea realiza acest lucru pe
parcursul perioadei de implementare a programului.
Axele prioritare şi acţiunile propuse
pot fi considerate ca fiind complementare, şi este de aşteptat
crearea unei sinergii între ele. Toate acţiunile propuse pot contribui la
îmbunătăţirea mediului investiţional.
Luând în considerare CNSR actual,
Orientările Strategice Comunitare şi Agenda Lisabona, se poate
concluziona că obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu
obiectivele politicii naţionale te şi ale UE. Concordanţa şi conformitatea– cu politicile comunitare şi naţionale este detaliată
şi explicată pe larg în POR. Obiectivele orizontale privind
dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea
informaţională sunt menţionate, la fel ca şi alte
regulamente UE privind concurenţa / ajutorul de stat şi achiziţiile publice.
Axele prioritare 2, 4 şi 5 propuse vor
contribui în mod direct la realizarea principalelor obiective UE privind egalitatea
de şanse, dar şi celelalte axe prioritare au potenţial în
acest sens, dacă egalitatea de şanse este înţeleasă într-un
sens mai larg, din perspectiva egalităţii între femei şi
bărbaţi, precum şi egalităţii de şanse din punct
de vedere social. Complementaritatea POR cu celelalte programe
operaţionale este bine fundamentată.
Instrumentele de planificarea teritorială
existente momentan în România, nu vor fi, pe termen lung, destul de eficiente
pentru a contribui la realizarea obiectivului general al POR: „dezvoltarea economică şi
socială echilibrată şi durabilă a regiunilor României”.
Este de aşteptat ca eficacitatea politicii regionale a României să se
îmbunătăţească dacă aceasta va fi mai bine
integrată într-o politică de planificare spaţială, la un
nivel teritorial corespunzător (NUTS II).
În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor aşteptate şi a impactului preconizat, la nivel de program nu au
fost definiţi indicatori specifici. La nivel de axă prioritară,
nu au fost definiţi indicatorii de impact în termeni cantitativi.
Indicatorii propuşi la nivelul axelor prioritare sunt relevanţi,
chiar dacă nu au fost cuantificaţi încă în toate cazurile. Legătura
dintre indicatorii de output (rezultate imediate) şi indicatorii de
rezultat (rezultate induse) este vizibilă. Evaluatorul consideră
că ar fi util pentru evaluările viitoare ale eficacităţii
POR, să se adauge pentru unele axe prioritare indicatori de rezultat
(rezultate induse). În acest sens, în capitolul 5 al raportului se găsesc
câteva sugestii. Luând în considerare concluziile analizei SWOT, precum şi
propunerea de alocare a resurselor disponibile între axele prioritare, mixul de politici propus pentru implementarea strategiei
propuse este pe deplin justificat.
În general, sistemului
de implementare al POR propus îndeplineşte cerinţele
Regulamentului 1083/2006 (Articolele
Planul de evaluare pare să fie foarte
riguros. Pentru evaluarea programului, ar trebui să fie desemnat un
evaluator permanent (sau un grup de evaluatori) care să deruleze o
activitate de evaluare continuă. Două evaluări intermediare
(2010 şi 2012) nu pot preveni un eventual eşec al programului
(evaluarea din 2010 ar putea fi tardivă ).
România, în calitate de nou stat membru, nu are
suficientă experienţă în implementarea programelor, iar
structura de implementare este complicată şi vulnerabilă.
Raportul recomandă crearea unui comitet director pentru elaborarea
procedurile de evaluare.
-
Analizele
socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui să fie structurate
astfel încât toţi factorii care determină dezvoltarea economică
regională să fie luaţi în considerare. Relevanţa strategiei
alese, obiectivele şi priorităţile acesteia se vor
îmbunătăţi dacă se porneşte de la o cunoaştere
completă a situaţiei socio-economice. Mai mult, aceste analize pot fi
utilizate pentru monitorizarea situaţiilor socio-economice din regiuni în
perioada de implementare a programului;
-
Raportul
recomandă ca în următorii ani să se întărească
relaţia dintre obiectivele politicii regionale şi cele ale
dezvoltării spaţial-teritoriale. Din acest motiv, instrumentele
amenajării teritoriului şi dezvoltării regională ar trebui
adaptate şi atent corelate, astfel încât potenţialul de dezvoltare al
unei regiuni să poată fi mai bine utilizat. Prin urmare, o cooperare
strânsă între autorităţile în cauză constituie o
condiţie prealabilă necesară;
-
Pentru o
dezvoltare echilibrată a României, oraşele mai mari ar trebui
folosite ca motoare ale dezvoltării socio-economice în regiuni.
Totodată se pot valorifica posibilele efecte ale aglomerărilor de
oraşe mici şi mijlocii din zonele preponderent rurale, dacă
potenţialul acestora este real şi poate fi demonstrat. Din acest
motiv, în următorii ani ar trebui identificaţi „polii de
creştere” pe care s-ar putea concentra activităţile programului.
Acest proces ar trebui să se bazeze pe studii ştiinţifice
şi analitice şi ar trebui să fie coordonat de
autorităţile vizate care trebuie să conlucreze;
-
Intenţia
autorităţilor române este de a concentra într-o anumită
măsură resursele financiare în regiunile cele mai slab dezvoltate.
S-ar putea să apară blocaje financiare, administrative şi
tehnice la nivel regional şi local. De aceea, raportul recomandă
monitorizarea atentă a repartizării fondurilor între regiuni şi
asigurarea unei asistenţe tehnice suplimentare pentru pregătirea
proiectelor, acelor regiuni / municipalităţi care altfel nu ar
beneficia de sprijinul UE;
-
Toate
regiunile de dezvoltare consideră că au potenţial turistic
important care poate fi valorificat astfel încât să contribuie la
îmbunătăţirea creşterii economice şi a ocupării
forţei de muncă. Pentru ca acest potenţial să fie utilizat
cât mai bine, raportul recomandă elaborarea unor strategii de dezvoltare a
turismului la nivel regional, în cazul în care nu există deja. Aceste
strategii trebuie să conţină elemente de informare şi promovare;
-
În procesul
de elaborare al criteriilor de selecţie a proiectelor în Programul
Complement (Documentul Cadru de Implementare) se recomandă luarea în
considerare a următoarelor condiţionalităţi:
ü
Concordanţa cu cerinţele
acelor prioritare POR şi/sau celelalte Programe
ü
Existenţa
unor parteneriate între grupuri de judeţe / municipalităţi
ü
Valorificarea
punctelor tari şi a oportunităţilor de dezvoltare
ü
Promovarea
dezvoltării economice şi sociale durabile.