NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Prin Legea nr. 209/2005 Guvernul
a fost abilitat să emită
ordonanţe .
Prin proiectul de
ordonanţă anexat se propun următoarele reglementări:
1. Având în vedere
prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană,
la data aderării , Statul Român va avea
calitatea de contributor la bugetul Uniunii Europene.
Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuţia asupra
producţiei de zahăr şi izoglucoză. În consecinţă,
România are obligaţia de a institui
un sistem de calcul , colectare şi control asupra acestei
contribuţii.
Pentru funcţionarea corectă a politicii agricole comune, a fost necesară organizarea comună a pieţei în sectorul
zahărului şi a
izoglucozei.
În cadrul acestei organizări este introdus un sistem
de cote pentru producţia de zahăr şi izoglucoză, care
permite asigurarea de o manieră corectă şi eficientă a plăţii integrale a costurilor de lichidare, a surplusurilor rezultate din raportul între producţia comunitară şi consum, chiar de către producători şi
respectarea obligaţiilor asumate de Comunitate în temeiul acordurilor
încheiate cu Organizaţia Mondială a Comerţului.
Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o
atribuţie determinată în Regulamentul Consiliului nr. 1260/2001
privind organizarea comună a
pieţei zahărului.
În sectorul zahărului,
cotele de producţie se acordă fiecărei întreprinderi pe baza principiului producţiei reale a acesteia, pe parcursul
unei anumite perioade de
referinţă.
În ceea ce priveşte garantarea principiului răspunderii
financiare este introdus un sistem de
autofinanţare prin contribuţiile producătorilor, realizate prin
plata unei contribuţii la producţia
de zahăr şi izoglucoză, diferenţiată pe cote.
Această contribuţie asupra producţiei de zahăr şi
izoglucoză face parte din categoria resurselor proprii tradiţionale
ale bugetului comunitar,
venituri care aparţin acestuia,
deşi sunt colectate de către statele membre.
2. În vederea acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea de
către stat a împrumuturilor contractate de persoane juridice de la
instituţii creditoare precum şi din împrumuturile contractate direct
de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali, Ministerul Finanţelor
Publice constituie fondul de risc.
În
cadrul împrumuturilor externe garantate de stat sau subîmprumutate, Ministerul
Finanţelor Publice plăteşte în calitate de Garant sau
Împrumutat, din fondul de risc, la termenele scadente, contravaloarea în lei a
sumelor în valută necesare în vederea rambursării împrumutului,
plăţii dobânzii, comisioanelor şi a altor costuri aferente
împrumuturilor externe, în cazul în care beneficiarii de împrumuturi externe
garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu pot
asigura integral sau parţial sumele datorate. Aceştia transmit
Ministerului Finanţelor Publice o
cerere de plata şi probează în scris, cu documente justificative,
respectiv extrase de cont bancare din ziua precedentă, declarând pe propria
răspundere, cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte de data
scadenţei la extern, asupra lipsei disponibilităţilor
băneşti necesare achitării sumelor scadente.
Debitelor
rezultate din plata de către Ministerul Finanţelor Publice a ratelor
de capital, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente
creditelor externe, precum şi din neplata comisioanelor la fondul de risc
li se aplică reglementările legale în vigoare referitoare la
colectarea creanţelor fiscale, urmând ca recuperarea acestora să se
efectueze de organele fiscale competente.
3. Fondul de Contrapartidă este constituit din contravaloarea în
monedă naţională a ajutoarelor economice nerambursabile, oferite
Guvernului României, începând cu anul 1990, de guvernele unor donatori externi
( Uniunea Europeană, Guvernul Confederaţiei Elveţiene, Guvernul
SUA, Guvernul Japoniei, etc.), sub forma unor
programe de import, precum şi de asistenţă
financiară, în scopul sprijinirii unor sectoare importante ale economiei
româneşti.
În cadrul programelor de import,
Guvernul României constituie Fondul de Contrapartidă din contravaloarea în monedă
naţională a bunurilor şi serviciilor pe care le vinde pe
piaţa internă sau unor agenţi economici conveniţi cu
donatorii.
În conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr.794/1997, Fondul de Contrapartidă este
administrat de Ministerul Finanţelor Publice.
Ca urmare, contravaloarea în lei a
importurilor efectuate de beneficiarii români se virează în contul
Fondului de contrapartidă, gestionat de Ministerul Finanţelor
Publice. Suma, astfel depozitată, urmează a fi utilizată, în
scopul dezvoltării economice şi sociale a României, fiind
alocată pentru finanţarea unor proiecte în domenii prioritare, cu
consultarea prealabilă între autorităţile celor două guverne.
Având în vedere faptul că unii
beneficiari ai importurilor efectuate în cadrul proiectelor derulate prin
Fondul de Contrapartidă, au datorii restante la plata sumelor cuvenite
acestui fond, pentru recuperarea creanţelor rezultate Ministerul Finanţelor Publice trebuie să apeleze la dispunerea de
măsuri pentru încasarea obligatorie a acestora.
Întrucât până în prezent nu au
fost prevăzute concret, în nici un act normativ, instituţiile
competente prin intermediul cărora să aibă loc urmărirea
şi realizarea recuperării
creanţelor, rezultate din contravaloarea în lei a ajutoarelor economice
externe nerambursabile, datorate Fondului de Contrapartidă de către
beneficiarii acestora, este necesar a se nominaliza, în acest sens,
Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
Bucureşti şi direcţiile
generale ale finanţelor publice locale.
4. Prin Hotărârea Guvernului
nr. 640∕ 2005 a fost aprobată organizarea de către România a
celei de-a XI-a reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern a
Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, la Bucureşti, in
perioada 25 – 29 septembrie 2006.
Prin dimensiune şi
importanţă, Reuniunea la nivel înalt a Francofoniei este una din cele
mai complexe întâlniri internaţionale organizate de România, cu o
vizibilitate totală, presupunând întrunirea a 63 de şefi de stat
şi de guvern, a delegaţiilor care îi însoţesc, a
reprezentanţilor tuturor organizaţiilor internaţionale -
invitate de onoare, a reprezentanţilor Federaţiei Internaţionale
a Jurnaliştilor, a cercurilor diplomatice, însumând, în total cca.
3000-3500 persoane.
Potrivit alin. (1) al art. 4 din
hotărâre, pentru asigurarea pregătirii organizării de către
România a Reuniunii, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe se constituie,
pentru o perioadă de 20 de luni, Comisariatul General pentru Francofonie.
Conform alin. (3) al aceluiaşi
articol, numărul de posturi pentru Centrala Ministerului Afacerilor
Externe, prevăzut la art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
100∕ 2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare, se
suplimentează cu 20 de posturi aferente Comisariatului.
Ţinând cont de prevederile
Legii nr. 500∕ 2002 privind finanţele publice, finanţarea
acestor posturi poate avea loc numai prin modificarea anexei
corespunzătoare la bugetul aprobat pe anul 2005 pentru Ministerul
Afacerilor Externe. De aici rezultă că suplimentarea efectivă a
numărului de posturi al MAE poate opera numai în condiţiile modificării
legii privind aprobarea bugetului de stat pe anul în curs.
Având în vedere cele de mai sus
şi ţinând cont de necesitatea începerii funcţionării
Comisariatului General al Francofoniei, a fost redactat proiectul de
ordonanţă a Guvernului anexat, în condiţiile art. 1 pct. II.3 din Legea nr. 209/ 2005 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, pe care îl supunem
aprobării conform normelor legale în vigoare.
5. Având în vedere prevederile Legii nr. 313/2004 privind datoria
publică, prin care se specifică că Ministerul Finanţelor
Publice este singura instituţie autorizată să contracteze
datoria publică , atât în componenţa sa interna cât şi
externă, s-a considerat ca angajarea unui credit extern de pe piaţa
internaţională, în valoare de numai 4,4 milioane EURO, necesar pentru
procurarea de autospeciale şi echipamente specifice pentru Ministerul
Administraţiei si Internelor, ar conduce la costuri suplimentare
nejustificate pentru un astfel de angajament. În acest context, se propune
finanţarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Administraţiei şi Internelor , prin diminuarea corespunzătoare a
sumelor aprobate pentru intrări din credite externe pentru proiectul
“Securizarea frontierelor”.
6. In baza Hotărârii
Guvernului nr.850/1999, in anul 2002 Ministerul Sănătăţii
a încheiat cu Volksbank România S.A acordul de împrumut nr.7122/2002 , precum
si contractul de execuţie de lucrări cu firma Siemens. Lucrările
trebuiau finalizate pana la sfârşitul anului 2004, dar din motive
obiective si subiective, termenul nu a fost respectat. Deoarece contractul de
execuţie este încă in derulare, iar din valoarea împrumutului ( 64
milioane EUR) nu s-au utilizat pana in prezent decât 11,8 milioane EUR, pentru
finalizarea lucrărilor de execuţie este necesara prelungirea
valabilităţii de utilizare a împrumutului, precum si modificarea
Scrisorii de garanţie emisa de Ministerul Finanţelor Publice.
Legislaţia actuala, respectiv Legea nr.313/2004, nu mai permite
emiterea garanţiilor guvernamentale pentru instituţiile publice (
centrale si locale), decât daca rambursarea împrumutului se efectuează din
resurse proprii. Ministerul Sănătăţii nu dispune de resurse
proprii, ci numai de alocaţii anuale de la bugetul de stat. Pe de alta
parte, nu este reglementata juridic speţa in care o garanţie emisa
anterior poate fi modificata ulterior apariţiei Legii nr.313/2004, precum si finalizarea documentaţiei
aferente unor acte normative privind garantarea împrumuturilor angajate de
instituţiile publice centrale, care si-au produs parţial efectele in
perioada anterioara, dar continua sa si le producă si in perioada
următoare, antrenând anumite costuri suplimentare, in cazul nostru
comisionul de rearanjament.
Din considerentele expuse mai sus, pentru a se putea achita comisionul de
rearanjament,condiţie pentru extinderea
valabilităţii împrumutului acordat de firma Volksbank România
S.A si a se putea asigura finalizarea lucrărilor la Spitalul Colţea,
a fost necesara introducerea unei
secţiuni speciale in prezentul act normativ. In acest mod, Ministerul
Sănătăţii va putea dispune de fondurile necesare
reabilitării Spitalului Colţea si va putea îmbunătăţi
calitatea serviciilor de sănătate oferite populaţiei in cadrul
acestei unităţi sanitare.
7.
Prin propunerea de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 63/1999 cu privire la gestionarea
fondurilor nerambursabile
alocate României de către
Comunitatea Europeană,
precum şi a fondurilor de
cofinanţare aferente, aprobată prin Legea nr. 22/2000, cu modificările şi
completările ulterioare se urmăreşte crearea posibilităţii pentru Fondul Naţional de Preaderare :
·
să efectueze plăţi pentru finanţarea costurilor neeligibile (diferenţe de curs valutar, costuri bancare, etc.) ocazionate de
implementarea programelor SAPARD
şi ISPA mediu;
·
să efectueze plăţi pentru asigurarea
cofinanţării din bugetul
de stat aferentă contribuţiei
financiare nerambursabile a Comunităţii Europene în cadrul
programelor Phare, ISPA mediu;
·
să efectueze plăţi din fondul pentru
indisponibilităţi temporare
în cadrul programelor Phare
şi SAPARD.
8. În
conformitate cu prevederile lit.a) ale art.4 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi
utilizarea Fondului special pentru produse petroliere aprobată cu
modificări prin Legea nr. 382/2002, din
fondul special pentru produse petroliere va fi acoperită suma de
12.733 mld. lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 507,3 mil. USD
calculat la cursul valutar de 25.100 leu/dolar şi preluată la datoria
publică conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.72/1997, cu modificările ulterioare.
La data
creării datoriei publice conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de
Petrol, echivalentul în lei al sumei de 507,3 mil. dolari SUA a fost determinat
pe baza cursului valutar de 7.032 leu/dolar, la care s-au adăugat dobânzi
în valoare de 932,7 mld. lei rezultând o datorie publică internă de 4.500 mld. lei .
În
conformitate cu prevederile art.11 din Normele Metodologice privind utilizarea
fondului special pentru produse petroliere aprobate prin Hotărârea de
Guvern nr.1341/2001, plăţile se vor efectua în lei şi vor
reprezenta echivalentul sumelor în dolari la cursul de schimb din data plăţii.
Astfel,
propunem completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi
utilizarea Fondului special pentru produse petroliere aprobată cu
modificări prin Legea nr. 382/2002, în vederea reglementării destinaţiei sumelor care exced datoriei publice
interne creată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.72/1997 prin utilizarea acestora la diminuarea datoriei publice interne.
9. Art. 1, punctul 10 alineatul (2) din Legea nr.
122/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii
Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi prevede
plata unei dobânzi anuale de 7,24% plus o marjă de 1% aplicată numai
asupra plăţilor pe care le va efectua Ministerul Finanţelor Publice,
în calitate de Garant, începând cu 1 ianuarie 2005, în cadrul creditului extern
contractat de Societatea Comercială Combinatul Siderurgic
"Sidex"- SA Galaţi de la Banque Naţionale de Paris.
Totodată, la art. 1, punctul 10 alineatul 1
din Legea nr. 122/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea
Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A.
Galaţi se prevede ca prin derogare de la prevederile legale, Ministerul
Finanţelor Publice va plăti în continuare, în numele
societăţii, ratele de capital, inclusiv dobânzile şi
comisioanele aferente, rezultate din contractele de împrumut extern cu
garanţia statului.
Urmare
deciziei Comisiei Europene prin care se interzice acordarea ajutorului de
stat începând cu 1 ianuarie 2005,este
necesară modificarea art. 1, punctul 10 alineatul (2) din Legea nr.
122/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii
Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi, în
vederea calculării unei dobânzi la nivelul pieţii pentru toate sumele
plătite de Ministerul Finanţelor Publice în cadrul creditelor externe
contractate cu garanţia statului de către Societatea Comercială
Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi.
Având în
vedere că SC Mittal Steel SA şi-a exprimat intenţia de a
rambursa anticipat următoarele două scadenţe rămase de
plată către Banque Nationale de Paris, în datele de 21 decembrie
2005 şi 21 iunie 2006, este necesară şi modificarea art. 1,
punctul 10 alineatul (1) din Legea nr. 122/2005 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele
măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul
Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi.
10.
Prin Legea nr.468/2004, pentru ratificarea Aranjamentului Stand by de tip
preventiv dintre România si Fondul Monetar Internaţional, convenit la
Bucureşti şi la Washington, prin Scrisoarea Primului – Ministru al
României si a Băncii Naţionale a României din 22 iunie 2004, si
decizia Consiliului Executiv al Fondului Monetar Internaţional, din 7
iulie 2004, a Memorandumului de politici economice şi financiare pentru
perioada 2004-2006, precum şi a Memorandumului tehnic de înţelegere,
România şi-a asumat la cap.lll, lit.B, pct.20, amendarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi
utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, aprobată cu
modificări prin Legea nr.201/2003, în sensul prevenirii acordării de
noi împrumuturi de la Trezoreria Statului către întreprinderile de stat.
Având în vedere cele de mai sus reglementarea
cuprinsă în prevederile din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.146/2002, de la art.7
alin.(2) lit.d) “acordarea altor împrumuturi pe bază de hotărâre a
Guvernului” este necesar a fi abrogată, şi pe cale de
consecinţă apare necesitatea modificării prevederilor art.7,
alin.(3) în sensul eliminării modului de stabilire al nivelului ratei
dobânzii pentru împrumuturile acordate pe bază de hotărâre de Guvern.
Având
în vedere creşterea complexităţii operaţiunilor derulate
prin Trezoreria Statului, se impune reglementarea posibilităţii ca
această instituţie să perceapă comisioane atât pentru
operaţiunile de plăţi dispuse din conturile agenţilor
economici şi instituţiilor publice cât şi pentru alte servicii
prestate de Trezorerie la solicitarea titularilor de cont.
11. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004, a fost aprobat
în bugetul Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, Programul pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu mobilier şcolar, măsura fiind
instituită ca urmare a
situaţiei precare în care se află şcolile din
punct de vedere al dotării cu
astfel de bunuri, precum şi a
lipsei finanţării din partea
Consiliilor locale.
12. Analizarea
cu atenţie a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.71/2001 privind
organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă
fiscală publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.538
din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările
ulterioare relevă necesitatea unor îmbunătăţiri, după
cum urmează:
Activitatea de consultanţă fiscală se bazează pe o
bună cunoaştere şi interpretare a legislaţiei în domeniu,
ceea ce îndreptăţeşte persoanele fizice licenţiate ale unei
facultăţi cu profil juridic să aibă dreptul să
participe la concursul de atribuire a calităţii de consultant fiscal.
Menţionarea în textul ordonanţei a unor structuri din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice care nu mai corespund actualei organigrame
a ministerului conduce la necesitatea modificării acestor prevederi.
Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de
ordonanţă, alăturat, pentru modificarea Ordonanţei
Guvernului nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea
activităţii de consultanţă fiscală în vederea
aprobării.
13. Legea nr. 297/2004 privind
piaţa de capital nu cuprinde nici o prevedere expresă cu privire la
pragul de deţinere de către o persoană a acţiunilor emise
de către societăţile de investiţii financiare rezultate din
transformarea fondurilor proprietăţii private. Astfel, pragul de
deţinere a acţiunilor de către o persoană a rămas,
până în prezent, la toate cele cinci societăţi de
investiţii financiare, de 0,1%, potrivit statutelor sau actelor
constitutive, după caz.
Limitarea, la acest nivel, a
pragului de deţinere a acţiunilor face deosebit de dificilă
exprimarea voinţei majorităţii acţionariatului. Aceasta a
dus, permanent, la un dezechilibru între rolul acţionariatului, care a
rămas secundar şi cel al managementului. Difuzia excesivă nu
permite acestuia un real control asupra structurilor executive ale
respectivelor societăţi.
Limitarea de 0,1% a pragului de
deţinere creează dificultăţi nu numai în procesul de
coagulare a acţionariatului şi de exercitare a capacităţii
sale de decizie, dar şi asupra creşterii potenţialului de
tranzacţionare a acţiunilor societăţilor de investiţii
financiare pe bursă. Astfel, valoarea de piaţă a acţiunilor
este mult mai redusă decât valoarea reală ce ar rezulta din vânzarea
activelor acestor societăţi. În plus, în ultima perioadă,
asistăm la tentative de coagulare a acţionariatului, care în
încercarea de a eluda prevederile legii, folosesc strategii netransparente, de
tipul preluării ostile.
Pentru a îndrepta mecanismele de
funcţionare a celor cinci societăţi de investiţii
financiare la cerinţele economiei de piaţă, pentru a aşeza
pe baze corecte raporturile dintre acţionariat şi management şi
pentru a da transparenţă iniţiativelor de coagulare a
acţionariatului păstrând caracterul de organism de plasament
colectiv, în Senat a fost promovată o iniţiativă
legislativă prin care s-a propus introducerea majorarea limitei de
deţinere de acţiuni de la 0,1% la 1%, cerinţă ce
urmează să fie introdusă, potrivit legii, în statutele
societăţilor respective, în termen de 60 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în caz contrar devenind
aplicabile de drept.
Precizăm că proiectul a
fost adoptat de către plenul Senatului în data de 30 iunie 2005, în
prezent fiind transmisă la Camera Deputaţilor, în vederea
adoptării - aşa cum se arată în Raportul Comisiei pentru buget,
finanţe şi bănci nr. XX / 768 / 23.06.2005 aceste prevederi au
caracter ordinar, iar camera decizională este Camera Deputaţilor.
Pentru a fi adoptate şi puse în aplicare măsurile prevăzute
anterior în regim de urgenţă, până la elaborarea raportului de
ţară, propunem adoptarea acestor prevederi în cadrul Ordonanţei
Guvernului privind unele măsuri financiare.
14.
Ordonanţa Guvernului nr. 57 din 16
august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea
tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 324 din 8 iulie 2003 stabileşte cadrul legal şi
modalităţile de finanţare a acestei activităţi.
Prin Legea nr. 324/2003 s-a stabilit ca fondurile alocate acestei
acţiuni de la bugetul de stat
pentru acţiunile finanţate pe bază de programe, precum şi
pentru celelalte cheltuieli,stabilite în condiţiile legii, să
reprezinte cel puţin 0,8% din
P.I.B.
Aplicarea acestei prevederi ar presupune în anul 2006 un efort bugetar
de circa 23.800 miliarde lei, cu circa 16.500 miliarde lei mai mult decât este
prevăzut în bugetul de stat aprobat pe anul 2005.
Deoarece efortul
bugetar de creştere a alocaţiilor cu circa 16.500 miliarde lei pentru
anul 2006 nu poate fi susţinut, s-a propus cuprinderea în proiectul de
ordonanţă, ca prevederile referitoare la alocarea de la buget a unui
procent de minim 0,8% din P.I.B. pentru cercetare să se suspende până
la data de 31 decembrie 2006.
15. Prin
Ordonanţa Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în
materie financiar-fiscală, la secţiunea XIII a fost reglementată
emiterea scrisorilor de confort. Astfel, conform actului normativ
menţionat, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu alte
ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale
coordonatoare ale activităţilor economice au fost autorizate să
emită scrisori de confort. După
intrarea în vigoare a acestei Ordonanţe, o serie de instituţii finanţatoare
au solicitat Ministerului Finanţelor Publice, ca împreună cu alte
ministere, să emită scrisori de confort în scopul susţinerii
finanţării unor proiecte, al căror beneficiar erau fie companii
fie chiar ministerele respective. Prin emiterea acestor scrisori de confort,
Guvernul şi-a afirmat sprijinul pentru îndeplinirea obligaţiilor
financiare în conformitate cu contractele de finanţare, prin asumarea unor
obligaţii de diligenţă.
Pentru o parte a
tranzacţiilor care au fost colateralizate de scrisori de confort emise de
Ministerul Finanţelor Publice împreună cu alte ministere, au fost
emise Hotărâri ale Guvernului, prin care se prevedea, în general,
autorizarea împrumutului respectiv, emiterea unei scrisori de confort pentru
finanţarea respectivă de către Ministerul Finanţelor
Publice şi ministerul de resort coordonator al companiei împrumutate,
precum şi sursele de rambursare ale acestor împrumuturi. Astfel, se
specifică faptul că rambursarea obligaţiilor decurgând din
tranzacţiile respective urmează să se facă din surse
proprii şi în completare, din surse aprobate anual în acest scop în
bugetul ministerului coordonator.
În acest context, până în prezent, Ministerul
Finanţelor Publice a emis scrisori de confort pentru finanţări
in valoare de 10.257 miliarde ROL, 338.258.364 EUR si 314.928.760 USD.
Experţii Fondului Monetar Internaţional au
atras atenţia asupra faptului că Guvernul trebuie să aibă
în vedere respingerea solicitărilor de a emite scrisori de confort (pe
care experţii le consideră sinonimul unor garanţii indirecte)
pentru autorităţi ale administraţiei publice centrale sau
companii al căror buget de venituri si
cheltuieli reprezintă o parte componentă a bugetului de stat, care
pot afecta major nivelul anual stabilit al deficitului bugetului general
consolidat.
De asemenea, în
cadrul vizitelor anuale întreprinse de agenţiile de rating, acestea
şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte creşterea
numărului unor astfel de angajamente asumate de către Guvern.
Având în vedere cele prezentate propunem abrogarea prevederilor cu privire
la autorizarea Ministerului Finanţelor Publice de a emite scrisori de
confort împreună cu alte ministere sau autorităţi ale
administraţiei publice centrale coordonatoare ale activităţilor
economice .
16 Având în vedere faptul că
din analiza dispoziţiilor
Capitolului 1, Secţiunea a 6-a
din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2005 se constată că prevederile cuprinse
în alin. (3) al art. 13 nu sunt
corelate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi art. 17 alin. (3), prin urmare
abrogarea propunem alin. (3) al art. 13 din actul mai sus invocat.
17. Prin Legea nr. 541/2002 privind
economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ a
fost stabilit un sistem de acordare a unor prime de stat în vederea
stimulării economisirii pentru domeniul locativ.
Potrivit acestui act normativ, fiecare client, persoană fizică
cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România,
beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în
baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o casă de economii
pentru domeniul locativ.
Având în vedere influenţele negative asupra bugetului de stat prin
creşterea cheltuielilor publice, prin prezenta reglementare se propune
să nu mai fie acordate sumele cu titlu de primă de stat.