POZITIA ACTUALA A INDUSTRIEI ROMANESTI

· Industria joaca un rol important in economia Romaniei, fapt reflectat de principalele realizari de-a lungul anilor, inclusiv din anul 2000, cand a avut o pondere de 27,6% in PIB, o contributie de 97,4% in exportul Romaniei, si o capacitate ridicata de a asigura locuri de munca (la sfarsitul aceluiasi an, in industrie lucrau 42,1% din numarul total al salariatilor din economie).

       1. Mediul intern

· Industria prelucratoare romaneasca s-a bazat intr-o buna masura in perioada 1970-1980 pe preluarea de licente si know-how de la firme de prestigiu pe plan international, precum si pe dotari cu echipamente, masini, utilaje si instalatii achizitionate din tarile industrializate.

· In aceeasi perioada, dezvoltarea excesiva a capacitatilor de productie a avut in vedere, pe langa asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerintelor pietelor internationale, din care o pondere majora o constituia piata CAER, care intre timp a disparut.

· Dupa anul 1989 industria prelucratoare prezinta in continuare unele puncte tari care ii confera oportunitati reale pentru relansare si care se refera in principal la urmatoarele:

- detine un important potential productiv, incomplet utilizat si uzat partial fizic si moral;

- utilizeaza forta de munca bine calificata si cu costuri reduse;

- se adreseaza unei piete interne cu o capacitate potentiala ridicata de absorbtie, a doua ca marime in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia;

- foloseste intr-o proportie insemnata resurse materiale interne (titei, gaze naturale, lemn, piei, lana, minereuri metalifere si nemetalifere,etc.);

- functioneaza intr-o zona geo-strategica favorabila dezvoltarii fluxurilor comerciale si de prelucrare, intre Europa de Vest si regiunea Marii Negre-Orientul Mijlociu-Asia Centrala si de Est.

· In Romania, dupa zece ani de tranzitie, sunt instituite regulile de baza ale competitiei, bazate pe piata si pe libera initiativa. Pentru asigurarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, Guvernul Romaniei a trecut la o actiune sustinuta de realizare a reformei reglementarilor (revizuirea legislatiei), concomitent cu completarea sistemului legislativ si cu asigurarea unui cadru institutional adecvat si operational, armonizate cu cele existente in Uniunea Europeana. Astfel s-a accelerat substantial procesul de adoptare a acquis-ului comunitar, se actioneaza pentru reducerea birocratiei, inclusiv pentru initierea sau dezvoltarea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii si se are in vedere ca scop final asigurarea stabilitatii si predictibilitatii cadrului legislativ.

· Pentru completarea resurselor financiare necesare realizarii rapide si in conditii de viabilitate economica a procesului de restructurare si de privatizare, Guvernul Romaniei actioneaza pentru asigurarea conditiilor atractive de participare a investitorilor straini, simultan si nediscriminatoriu cu cei autohtoni, care pot contribui la cresterea performantelor si competitivitatii industriei si la integrarea economiei Romaniei in economia europeana si in cea mondiala.

Prin cresterea volumului de investitii este asteptata o marire a productivitatii muncii, si pe acesta cale a competitivitatii produselor, pe baza urmatoarelor actiuni:

- Accelerarea modernizarii si retehnologizarii, care va contribui si la ameliorarea protectiei mediului inconjurator. Facilitatile tarifare convenite prin Acordurile de liber schimb negociate de Romania pe plan international si participarea la liberalizarea comertului international prin negocieri comerciale multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale de Comert, au un rol important in realizarea acestui obiectiv.

- Cresterea gradului de adaptabilitate a fortei de munca existente, care calitativ dispune de o pregatire corespunzatoare, la ajustarile structurale si la noile tehnologii prin instruire continua si dobandirea de noi abilitati .

- Cresterea gradului de utilizare a tehnologiei informatiei.

· Rezultatul implementarii efective a regulilor economiei de piata au determinat schimbari in economia Romaniei, in special prin cresterea continua a rolului initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere economica si a contribuit la crearea de structuri economice competitive. Guvernul Romaniei continua procesele de restructurare/privatizare a intreprinderilor cu capital majoritar de stat, cu prioritate din zona actualelor monopoluri si de identificare de solutii pentru functionarea acestora pe principii de competitivitate.

· In situatia actuala a Romaniei, incadrarea in unele exigente dure macro si microeconomice, constituie singurul mijloc de a pasi catre o crestere economica durabila. Printre constrangerile cele mai importante, pe care Guvernul Romaniei le are in vedere se numara reducerea drastica a inflatiei prin incadrarea cheltuielilor in resurse, marirea salariilor numai in corelare cu cresterea productivitatii muncii, eliminarea activitatilor cu pierderi etc., toate subordonate obiectivelor stabilite in strategia de dezvoltare economica pe termen mediu.

· Consolidarea dezvoltarii activitatii industriale si a economiei, care a inceput sa se manifeste din anul 2000 si care s-a accentuat in primele 6 luni ale anului 2001, are la baza actiuni hotarate si corelate cu celelalte politici sectoriale ale economiei nationale, actiuni care vor continua in special pentru diminuarea influentei nefavorabile a unor factori majori care vizeaza intarirea disciplinei financiare, eliminarea evaziunii fiscale, reducerea coruptiei si a economiei subterane, implicarea mai puternica a sectorului bancar in restructurare etc.

2. Mediul extern

· Romania a incheiat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana si actioneaza atat in scopul adoptarii acquis-ului comunitar cat si pentru cresterea competitivitatii industriei romanesti, in vederea asigurarii unei economii de piata viabile si functionale si pentru a putea face fata concurentei si presiunii fortelor pietei unice a Uniunii Europene in momentul integrarii. De remarcat este faptul ca pana in prezent Acordul European de Asociere la UE a functionat fara probleme, aceasta fiind o dovada a pregatirii Romaniei de a face fata angajamentelor asumate.

· Romania este un participant activ la procesele de integrare regionala si subregionala in Europa, fiind membru CEFTA si semnatar al unor acorduri de comert liber (cu AELS, cu Turcia, Republica Moldova, Israel). De asemenea, sunt in curs de negociere si alte acorduri de liber schimb cu alti parteneri comerciali ai Romaniei.

· Romania este membru originar al Organizatiei Mondiale de Comert, calitate in care a aderat la toate acordurile si intelegerile negociate sub egida OMC, fiind astfel implicata in procesul de liberalizare a comertului international. In aceste conditii economia romaneasca, inclusiv industria, este tot mai mult conectata la realitatile si practicile din economia mondiala. De altfel, ultima examinare a politicii comerciale a Romaniei in cadrul OMC a avut loc in octombrie 1999 cand s-a constatat, de catre tarile membre, compatibilitatea acestei politici cu mecanismele internationale.

· industria nationala, societatile comerciale trebuind sa opereze in conditii de competitie crescuta, atat pe piata interna cat si pe cele internationale , prin accesul liber pe piata Uniunii Europene si pe cea mondiala.

· Toate aceste acorduri incheiate de Romania se constituie atat ca o provocare cat si ca o oportunitate pentru Dezvoltarea economiei romanesti si implicit a industriei este legata puternic in primul rand de piata Uniunii Europene, avand in vedere ca in comertul exterior au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene in anul 2000, 63,8% din exporturi si 56,6% din importuri, evolutie continuata in primele 5 luni ale anului 2001 cand au fost realizate 69,2% din exporturi si 55,3% din importuri. Un alt element important este continuarea dezvoltarii unor relatii stranse si cu alte piete extra-europene.

· Economia Romaniei si productia industriala, in perioada de tranzitie, au fost afectate in dezvoltarea lor de evenimentele si socurile externe recente, cum sunt: razboiul din Golf si cel din Kosovo, criza economica din Rusia si din Asia de sud-est, socul petrolier (escaladarea pretului titeiului pe piata internationala), devalorizarea ,,euro” fata de dolar etc.

3. Evolutii comparative ale industriei romanesti

· PIB/locuitor calculat pe baza paritatii puterii de cumparare in Romania a fost in anul 1993 de 3643 $/locuitor, a ajuns la un nivel de 6595 $/locuitor in 1996, apoi a scazut la 6153 $/locuitor in 1998 si la 5928 $/locuitor in anul 2000. In anul 1993 cele mai putin dezvoltate tari din UE, respectiv Grecia si Portugalia, inregistrau valori ale aceluiasi PIB de peste 8000 $/locuitor, iar in anul 1998 a ajuns la mai mult de 13900$/locuitor. In ceea ce priveste celelalte state candidate la aderare s-au inregistrat evolutii asemanatoare: in Republica Ceha de la 7700 $/locuitor in 1993 la 12197 $/ locuitor in 1998, in Polonia de la 5010 $/locuitor in 1993 la 7543 $/locuitor in 1998, in Ungaria de la 6260 $/ locuitor in 1993 la 9832 $/locuitor in 1998.

· Ponderea industriei romanesti (industria extractiva, prelucratoare si energia electrica si termica, gaze si apa) in PIB s-a stabilizat in ultimii trei ani (27,8% in 1998, 27,1% in 1999 si 27,6% in 2000) si este apropiata de nivelul existent in alte tari ale UE (Germania 23,9%, Spania 21%, Portugalia 25,7% in 1998), dar valoarea adaugata bruta pe locuitor realizata in industrie este in Romania inferioara mediei tarilor din comunitatea europeana.

· Populatia ocupata in industrie (industria extractiva, prelucratoare si energia electrica si termica, gaze si apa) din total populatie ocupata in anul 1998 a fost de 26,3% si a scazut la 24,4% in 1999, ceea ce reprezinta un procent apropiat de cel al unor tari din UE ( Franta 20% in 1994, Germania 25,2% in 1997) sau de cel al Poloniei (25,3% in 1997).

· Ponderea cheltuielilor totale de cercetare - dezvoltare in PIB a scazut de la 0,58% in 1997 , la 0,5% in 1998 si la 0,4% in 1999, valori relativ apropiate de cele alocate de Polonia si Spania (0,8%), dar mult mai mici fata de alte state membre UE in care ponderea este de 2-2,7% din PIB. In Romania proportia in care cheltuielile de C&D sunt alocate de la bugetul de stat (1999) este de 46%, mai mare decat in majoritatea statelor membre ale UE, unde procentul este de 35-45%.

· Indicele de crestere a productivitatii muncii in Romania in perioada 1996-1999 a fost de 109,1 % (1995=100%), in timp ce in aceeasi perioada in unele tari candidate precum Polonia a fost de 142,1%, in Ungaria de 152,7 %, in Cehia de 120,0 %, iar in UE, in perioada 1990-1996, a fost in medie de 131%.

· Echilibrul sau surplusul balantei comerciale este un alt factor care poate arata competitivitatea industriei. In aproape toate tarile UE gradul de acoperire a importurilor prin exporturi depasea 105 % in anul 1997, exceptie facand Grecia (65,4%) Potugalia ( 72,2%) si Marea Britanie (98,4%). In ceea ce priveste Romania, aceasta a inregistrat un grad de acoperire a importurilor prin exporturi de 81% in 1997 (o situatie putin mai buna decat Grecia si Portugalia), ajungand in anul 2000 la 86%, fara insa ca aceste cifre sa fie multumitoare, motiv pentru care se intreprind in continuare actiuni pentru cresterea exporturilor.

      4. Evolutii in industria prelucratoare in perioada 1990-1999

Schimbarile structurale care au avut loc dupa anul 1989, datorate trecerii economiei romanesti de la economia centralizata la cea de de piata, au avut un impact major asupra evolutiei industriei. In aceasta perioada industria prelucratoare, care are in totalul industriei o pondere de 75-85 % in productia industriala si de peste 95 % din export, a inregistrat un declin destul de accentuat determinat in primul rand de modificarea substantiala a structurii pietelor externe de desfacere si de asigurare cu materii prime (desfiintarea CAER) si a scaderii puterii de absorbtie a pietei interne, atat la bunuri de capital cat si la bunuri de consum.

· Ponderea industriei in PIB a cunoscut o reducere accentuata de la 40,5% in 1990 la 27,1 % in 1999, apropiindu-se astfel de cea a altor tari europene;

· Industria prelucratoare a avut o scadere accentuata a volumului productiei in perioada 1990-1992, apoi a inregistrat o crestere a carui varf a fost anul 1996, urmata de o noua scadere pana in 1999 inclusiv, datorata in special transformarilor structurale lente care au avut loc si eforturilor de a face fata conditiilor concurentiale puternice pe piata in aceasta perioada.

· Numarul de angajati din industria prelucratoare s-a redus la mai mult de jumatate : de la 3452 mii salariati in 1990 la 1660 salariatI in 1999.

· A avut loc de asemenea o schimbare in structura productiei industriale pe ansamblul industriei inregistrandu-se o scadere a ponderii industriei prelucratoare (de la 85.8% in anul 1990 la 74.4% in anul 1999).

· Exportul industriei a inregistrat o scadere in primii doi ani dupa 1990 ( de la o valoare apropiata de 5500 mil. dolari in 1990 la aproximativ 4000 mil. dolari in 1992), urmata de o crestere accentuata, pana la o valoare de 8095 mil. dolari in 1999 perioada in care s-a manifestat tendinta de deplasare a ponderii exportului spre produse cu un grad inalt de prelucrare, cu valoare adaugata incorporata mare.

· Structura intreprinderilor dupa numarul de salariati s-a modificat crescand numarul de intreprinderi mici si mijlocii atat ca urmare a divizarii marilor intreprinderi de stat cat si infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii de catre sectorul privat. Astfel s-a ajuns ca in anul 1999 in industrie sa functioneze un numar de 1510 intreprinderi mari (peste 250 de salariati) si respectiv 40030 intreprinderi mijlocii si mici (sub 250 salariati), ceea ce a determinat cresterea flexibilitatii industriei prelucratoare.

Cifra de afaceri realizata in intreprinderile mici si mijlocii din industrie reprezinta 24 % din totalul cifrei de afaceri realizata in industrie in anul 1999, iar in cele mari s-a realizat 76%.

Valoarea adaugata bruta la costul factorilor a fost obtinuta in anul 1999 in proportie de numai 30,5% in intreprinderile mici si mijlocii si de 69,5% in intreprinderile mari.

In ceea ce priveste investitiile din industrie realizate in anul 1999, in intreprinderile mici si mijlocii ponderea investitiilor a fost relativ redusa (28%), ponderea cea mai mare detinand-o intreprinderile mari (aproximativ 72%).

· Implementarea efectiva a regulilor pietei s-a bazat si pe cresterea rolului initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere economica si a avut ca rezultat crearea de structuri competitive (in anul 1999 in sectorul privat erau angajati 49% din total angajati in economie si realiza 63,3 % in PIB).

Ponderea sectorului privat in valoarea adaugata bruta din industrie a cunoscut o evolutie ascendenta de la 5,7% in 1990, la 38,5 % in 1996 la 48,7% in 1999. Cea mai mare parte a agentilor privati din industrie in 1998 au apartinut industriei prelucratoare, in principal in industria alimentara si bauturi (circa 27%) in industria usoara (21%), in prelucrarea lemnului (exclusiv mobila) (11,6%), in industria constructiilor metalice si a produselor din metal (7,8%), in industria de mobilier si alte activitati neclasificate (7,2%). Din punct de vedere al numarului de intreprinderi in industria prelucratoare in anul 1998 au fost 38803 din care 97,4 % cu capital majoritar privat iar 2% cu capital integral strain .

· In ceea ce priveste productivitatea muncii in Romania s-a inregistrat o crestere a productivitatii muncii (114,1% in anul 1999 fata de 1990) nu numai pe baza reducerii numarului de personal ci si ca urmare a unei mai bune organizari a muncii si schimbarii tehnologiilor.

· Prin inchiderea unor intreprinderi energo-intensive si dotare cu utilaje si tehnologii noi in intreprinderile viabile a avut loc o reducere a consumului energetic in industria prelucratoare de la aproximativ 19000 mii tcc. in anul 1992 la 11500 mii tcc. in anul 1999.

5. Puncte de plecare in relansarea activitatii industriale

· Produsul intern brut a inregistrat in anul 2000 o crestere in termeni reali de +1,6% fata de anul precedent, urmare maririi volumului de activitate si in consecinta a cresterii valorii adaugate brute in industrie (+6,1%) si constructii (+6,3%) . Evolutia pozitiva a continuat si in primul trimestru al anului 2001 cand s-a inregistrat o crestere a PIB cu +4,8% fata de primul trimestru al anului 2000 (urmare cresterii valorii adaugate brute in industrie cu +11,8% si in constructii cu +7,0%), cifra care confirma posibilitatea realizarii prognozei Guvernului Romaniei de crestere a PIB in anul 2001 cu +4,1% fata de anul 2000.

· Productia industriala (industria extractiva, industria prelucratoare, energia electrica, termica, gaze si apa) a cunoscut o crestere in anul 2000 cu +8,2% fata de anul 1999, iar in structura macroindustriala cresterile au fost in industria extractiva cu +7%, industria prelucratoare cu +8,2%, iar energia electrica si termica, gaze si apa cu +9,4%, iar in primele cinci luni ale anului 2001 s-a realizat o crestere a productiei industriale fata de perioada similara a anului trecut cu + 11,6 %, iar in structura macroindustriala cresterile au fost inregistrate in industria extractiva cu +3,9%, industria prelucratoare cu +14,2%, iar la energia electrica si termica, gaze si apa s-a inregistrat o scadere de –2,1%

· Produsele industriei prelucratoare au reprezentat 99,2% din totalul exporturilor industriei in anul 2000. Cele mai importante cresteri la export, fata de perioada similara a anului1999 au fost inregistrate de:

– Produsele industriei chimice (+46,8%)din care cele mai importante cresteri au inregistrat: produsele chimice organice (+73,4%), ingrasaminte (+75,4%), produsele chimice anorganice (+49,7%) produsele farmaceutice (+82,3%).

– Produse minerale (+63,7%) din care produsele petroliere –benzine, motorine, uleiuri –au reprezentat 90,0% din total;

– Masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice (+49,9%);

– Produsele metalurgice(+26,5%);

– Materiile textile si articole din acestea (+14,0%);

– Incaltaminte, palarii si umbrele si alte articole de larg consum(+15,6%);

In primele 5 luni ale anului 2001, s-a mentinut ponderea industriei prelucratoare in exporturile industriei, care a fost de 99,1%, perioada in care s-au realizat cresteri importante ale produselor industriei chimice (+10,1), produse minerale (+7,1%), masini si dispozitive mecanice , masini, aparate si echipamente electrice (+55,6%), materiile textile si articole din acestea (+21,5%), incaltaminte, palarii si umbrele si alte articole de larg consum(+33,2%);

· In anul 2000, principalii parteneri comerciali ai Romaniei in derularea exporturilor catre UE au fost: Italia (22,4% din total exporturi), Germania (15,7%), Franta (7,0%), Marea Britanie (5,3%). si in primele 5 luni ale anului 2001 s-au inregistrat aceleasi tendinte in ceea ce priveste principalii parteneri comerciali ai Romaniei: Italia (24,8% din total exporturi), Germania (15,7%), Franta (8,2%), Marea Britanie (5,0%).

· Importurile CIF (pe total economie) au inregistrat o crestere cu +25,6% in 2000 fata de anul precedent. In structura importurilor, cresteri importante s-au inregistrat in sectoarele industriale: masini, aparate si echipamente electrice (+41%), masini si dispozitive mecanice (+58,1%), titei (+6,3%), produse chimice (+10,5%), fier, fonta sau otel si produse din acestea (+30,0%), materiale plastice si articole din acestea (+21,8%). Trendul ascendent al importurilor s-a pastrat si in primele 5 luni ale anului 2001 cand s-a inregistrat o crestere de +34,7% fata de perioada similara a anului 2000. Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: masini, aparate si echipamente electrice (+34,0%), titei (+33,1%), produse chimice (+16,7%), materiale plastice si articole din acestea (+36,9%). Ponderea importanta a importurilor de masini, aparate si echipamente electrice este rezultatul politicii orientate spre modernizarea productiei sectoarelor viabile ale industriei romanesti.

· Importurile realizate din tarile UE au inregistrat , la sfarsitul anului 2000, o pondere de 56,6 % in totalul importurilor Romaniei si au cunoscut o crestere cu +17,7%, comparativ cu anul 1999. Pe primele 5 luni ale anului 2001 fata de aceeasi perioada a anului 2000, s-a inregistrat o crestere cu +29,8% a importurilor din UE.

· Rata inflatiei la sfarsitul anului 2000 a fost 40,7 %. Rata medie lunara in anul 2000 a fost de 2,9% fata de 3,7% in anul 1999. Scaderea inflatiei medii a continuat in primele 5 luni ale anului 2001 , inregistrandu-se o rata medie lunara a inflatiei de 2,5%.

· Rata somajului a inregistrat la sfarsitul anului 2000 un nivel de 10,5%, in scadere fata de sfarsitul anului 1999 cand a fost de 11,8%, iar la sfarsitul lunii mai 2001 s-a inregistrat o scadere a ratei somajului la 9,1%.