5.1. Societatea informaţională în Romania – viziunea generală:

Implementarea societăţii informaţionale reprezintă un obiectiv  prioritar al Guvernului României, fiind o componentă esenţială a programului politic şi economic de dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în structurile euro – atlantice. La nivel Guvernului României s-a aprobat Strategia naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale  precum şi Strategia Guvernului privind informatizarea administraţiei publice. Au fost aprobate mai multe legi in domeniu referitoare la semnătura electronică, comerţul electronic, protecţia datelor personale şi accesul liber al publicului la informaţie, se modernizează sistemul de plăţi şi creşte accesul la Internet.

.

5.2.   Contextul dinamic al activităţii de TI in cadrul MFP

Ministerul Finanţelor Publice îşi desfăşoară activitatea în permanentă interacţiune cu mediul extern – economic, politic, social. Urmare acestui fapt, asupra sa sunt exercitate în permanenţă presiuni şi constrângeri din partea tuturor factorilor implicaţi şi a părţilor interesate, dar în acelaşi timp îi sunt puse la dispoziţie de către aceştia diferite instrumente şi opţiuni prin utilizarea cărora activitatea sa se poate desfăşura şi dezvolta în sensul satisfacerii cerinţelor generale naţionale.

Tehnologia Informaţiei este un sprijin pentru toate activităţile MFP şi în consecinţă activitatea DGTI se desfăşoară în acelaşi context, interacţiunea cu mediul extern manifestându-se puternic în opţiunile strategice în domeniul TI.

Părţi interesate de activitatea Ministerului Finanţelor Publice şi cu influenţă şi asupra activitătii de Tehnologia Informaţiei

Principalele părţi interesate de modul de derulare a activităţii MFP cu implicaţii şi asupra funcţiei TI sunt:

• contribuabilii care solicită servicii de calitate şi o legislaţie clară şi stabilă şi pentru care TI trebuie să ofere noi servicii în concordanţă cu cerinţele societăţii informaţionale;
• celelalte ministere şi organe ale administraţiei publice pentru care bugetul este alocat de Ministerul Finanţelor Publice şi cu care acesta cooperează în procesul de administrare a finanţelor publice şi pentru care MFP oferă şi servicii de sprijin TI la cerere;
• organismele internaţionale care, pe de o parte, cer luarea de măsuri pentru creştere economică precum şi respectarea angajamentelor convenite, iar pe de altă parte, sprijină activitatea ministerului prin asistenţa tehnică acordată şi care influenţează funcţia de TI prin monitorizările pe care le exercită periodic pentru anumite obiective;
• Parlamentul şi Guvernul, structuri care impun liniile strategice de desfăşurare şi dezvoltare a activităţii Ministerului Finanţelor Publice şi pentru care ministerul reprezintă factorul esenţial în implementarea politicii în domeniul finanţelor publice, care apoi trebuie implemetate în practică prin proceduri inclusiv informatice; o altă influenţă asupra funcţiei de TI din partea Parlamentului şi Guvernului este cea provenită din funcţia de reglementare a acestora în domeniul TI, conform strategiei Guvernului pentru o societate informaţională.
• Industria de TI pentru care MFP rămâne unul dintre marii săi clienţi.

5.3.   Obiectivele dezvoltării TI în cadrul MFP

Obiectivele referitoare la informatizarea activităţii MFP se regăsesc în:

1. Programul Guvernului privind priorităţile sectoriale:
1. consolidarea, stabilizarea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii al Ministerului Finanţelor Publice (SIMFP) pentru a răspunde cerinţelor reformei în domeniul finanţelor publice
2. modernizarea infrastructurii, dotarea cu echipamente de performanţă şi introducerea tehnologiilor adecvate ale informaţiei şi comunicaţiilor pentru a asigura interoperabilitatea, securitatea şi viabilitatea sistemului
3. stabilirea unui sistem complet automat, simplu, riguros, pentru procesele financiare şi fiscale
4. finalizarea reorganizării Administraţiei Fiscale şi a MFP şi crearea cadrului de lucru legal pentru dezvoltarea în continuare a SIMFP în contextul Strategiei MFP pentru 2003-2006
2. Planul Naţional pentru Aderarea României, privind:
1. politica bugetară:

                                                               i.      trecerea de la un buget „de resurse” către un buget „orientat spre politici”, prin alocarea resurselor publice pe bază de proiecte şi programe având la bază criterii de performanţă concrete, cât şi prin stabilirea unui sistem coerent de priorităţi în cadrul acestora

                                                             ii.      îmbunătăţirea managementului activităţii trezoreriei statului;

                                                            iii.      restructurarea contabilităţii bugetare.

2. în domeniul fiscal:

                                                               i.      măsuri urmărind reducerea arieratelor de plăţi

                                                             ii.      iniţierea, cu asistenţa UE, a unui plan de cooperare administrativă în domeniul impozitării indirecte (TVA, accize, taxe vamale)

                                                            iii.      gestionarea acordării de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare

                                                           iv.      introducerea criteriilor de performanţă şi a factorilor de risc în administrarea şi controlul marilor contribuabili

3. sistem de monitorizare a achiziţiilor publice şi de prioritizare a investiţiilor
4. întărirea capacităţii administrative şi a asistenţei reciproce prin crearea birourilor centrale de legătură privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul TVA şi accize
5. îmbunătăţirea eficienţei administraţiei fiscale prin:

                                                               i.      continuarea elaborarii procedurilor necesare pentru organizarea evidentei pe platitori si pentru realizarea sistemului informatic integrat, care sa asigure corelarea activitatii de colectare cu activitatea trezoreriilor

                                                             ii.      implementarea dosarului fiscal pentru persoane fizice

                                                            iii.      dezvoltarea metodelor de asistare a contribuabililor prin folosirea tehnologiei informaţiei, pentru a oferi acestora informaţii privind completarea şi transmiterea pe cale electronică a declaraţiilor fiscale, solicitarea de către aceştia de informaţii privind situaţia fiscală curentă, plata electronică a impozitelor etc

                                                           iv.      dezvoltarea infrastructurii informatice pe măsura dezvoltării funcţiunilor Ministerului Finanţelor Publice în conformitate cu Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii, în vederea susţinerii acestuia, mai ales oferind suport funcţiunilor care necesită efort uman mare, mai puţin calificat

                                                             v.      dezvoltarea capacităţii administrative de gestiune şi control a impozitelor şi taxelor pentru contribuabili, personae fizice şi juridice, prin îmbunătăţirea sistemului declarativ, unificarea şi simplificarea procedurilor de administrare a impozitelor şi taxelor, şi prin extinderea sistemului dosarelor fiscale la contribuabilii persoane fizice

                                                           vi.      realizarea reţelei de comunicaţii proprii a Ministerului Finanţelor Publice, înglobând toate unităţile teritoriale ale acestuia şi oferind facilităţi de acces la dosarul fiscal on-line din orice punct al ţării

6. în domeniul controlului financiar preventiv şi a auditului intern este necesară punerea în funcţiune a sistemului informatizat de evidenţă a angajamentelor
2. Parteneriatul de Aderare, privind:
1. Accelerarea implementării Strategiei TI pentru a acoperi atât necesităţile unor noi funcţionalităţi ale MFP cât şi criteriile de integrare în Uniunea Europeană
2. Dezvoltarea sistemelor TI pentru a permite schimbul de date între  Comisia Europeană şi România, asigurând securitatea accesului la date

4. Standardele „Cărţilor Albastre” stabilite în urma analizei lipsurilor şi stabilirea de cerinţe privind alinierea la standardele Statelor Membre ale Uniunii Europene în domeniul fiscal (asigurarea securităţii accesului la date, recuperarea în caz de dezastru, sisteme de comunicaţii performante, infrastructură TI adecvată, creşterea eficienţei activităţilor de management şi coordonare)
5. Strategia privind implementarea interoperabilităţii cu sistemele UE, propusă de către Comisia Europeană prin DGTAXUD şi care este cadrul strategic pentru toate ţările candidate.
6. Strategia Naţională pentru Promovarea Noii Economii şi a Societăţii Informaţionale
7. Strategia Ministerului Finanţelor Publice pentru perioada 1.01.2002-31.12.2006
8. Rapoartele de monitorizare ale Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene

5.4.   Realizări ale Direcţiei Generale a Tehnologiei Informaţiei în anii 2001 – 2002.

  Implementarea SIMFP acoperă in prezent, prin implementarea aplicaţiilor TI adecvate, într-un grad mai înalt sau mai scăzut, toate funcţii pricipale ale MFP:

1. elaborarea şi implementarea politicii bugetare a Guvernului
2. elaborarea şi implementarea politicii fiscale a Guvernului
3. corelarea politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale
4. administrarea veniturilor statului
5. administrarea datoriei publice
6. exercitarea controlului financiar public intern
7. asigurarea evidenţei centralizate a bunurilor ce constituie domeniul public al statului
8. elaborarea şi supravegherea cadrului legal în domeniul contabilităţii
9. reprezentarea intereselor României în relaţiile internaţionale, în domeniul său de competenţă

  Totodată se oferă sprijin şi funcţiilor suport pentru:

11. managementul al resurselor umane

12. sistemul de comunicare internă şi externă

13. reprezentarea intereselor statului în instanţele judecătoreşti

14. asigurarea legăturii cu Parlamentul, sindicatele, patronatul şi alţi exponenţi ai societăţii civile.

Sistemul oferă în prezent automatizarea a aproximativ:

-         90% din procesul de elaborare a bugetului (inclusiv a bugetelor pe programe şi a bugetelor estimative pentru următorii 3 ani) şi a urmăririi executării acestuia

-         70% din activitatea unităţilor operative de trezorerie şi contabilitate publică şi oferă informaţiile necesare despre execuţia de casă zilnică într-un interval de max. 24 ore

-         100% din activitatea de înregistrare a contribuabililor

-         80% din activitatea de procesare a declaraţiilor fiscale atât de la persoanele juridice cât şi de la persoanele fizice

-         75% din activitatea de colectare a veniturilor statului şi executare silită

-         30% din activitatea de control fiscal

-         40% din activitatea Gărzii Financiare

-         30% din activitatea de gestiune a documentelor pentru soluţionarea contestaţiilor sau pentru susţinerea cazurilor în justiţie.

SIMFP aşa cum este definit crează instrumente pentru susţinerea sistemului decizional, centralizarea şi procesarea informaţiei pe fiecare nivel organizaţional şi oferă informaţii despre calitatea proceselor desfăşurate în MFP. Sunt oferite deasemenea instrumente pentru managementul documentelor care traversează organizaţia, pentru procesarea acestora şi pentru comunicarea internă şi externă prin serviciile de poştă electronică, învăţământ la distanţă, acces la Internet.

Continuarea modernizării infrastructurii şi reţelei de comunicaţii a creat premisele utilizării SIMFP la nivel central şi la nivel teritorial. Nivelul central este conectat cu 41 de DGFP judeţene şi 6 Administraţii Financiare de sector printr-o reţea largă de comunicaţii în tehnologie ATM. Nivelul judeţean este conectat cu unităţile operative prin linii telefonice comutate, cu excepţia clădirilor din Bucureşti, care formează o reţea metropolitană pe legături închiriate, reţea completă în proporţie de 70% şi care va fi finalizată în luna martie 2003 prin punerea în funcţiune a serviciilor achiziţionate în cadrul proiectului Phare RO 006.05.

Capacitatea de prelucrare pentru fiscalitate, managementul documentelor şi informaţiilor, software-ul pentru birotică au crescut în anii 2001 – 2002 cu procentaje de la 5-7% la nivelul serverelor, staţiilor de lucru şi a echipamentelor de comunicaţii ca un rezultat al punerii în funcţiune a hardware-ului şi software-ului achiziţionate în anii respectivi.

În anii 2001 şi 2002 DGTI şi-a concentrat eforturile în următoarele direcţii:

1. Imbunătăţirea sistemului bugetelor pe programe şi implementarea sa la toţi ordonatorii principali de credite, în paralel cu bugetele estimate pentru următorii 3 ani

2. Imbunătăţirea proceselor legate de gestiunea impozitului pe venitul persoanelor fizice şi a asistenţei acordate contribuabililor implicaţi (au fost prelucrate peste 8,5 mil. Fişe Fiscale şi peste 1,1 mil. Contribuabili au primit la domiciliu formularele pentru completarea declaraţiilor – acţiunea „Plicul” desfăşurată în 16 judeţe)

3. Mărirea gradului de colectare prin organizarea şi implementarea evidenţei pe plătitor conform noilor reglementări

4. Modificarea sistemelor de gestiune a unor impozite şi taxe indirecte şi directe conform unor noi reglementări (au fost prelucrate 4,3 mil. declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, deconturi de TVA, cereri de rambursare şi de compensare de TVA, declaraţii de impozit pe profit, deconturi de accize şi exploatarea jocurilor de noroc, sunt înregistrate mai mult de 1,7 mil. contribuabili persoane juridice, din care70.000 în anul 2002)

5. Adaptarea aplicaţiilor vechi la sistemul de gestiune a bazelor de date Oracle (un exemplu este aplicaţia de bilanţ care gestionează în prezent o bază de date de peste 4,6 mil. de bilanţuri, depuse începând cu 1996, din care 1,6 mil. sunt publicate pe Internet)

6. Adaptarea  infrastructurii la modificările administrative şi organizaţionale (s-a pregătit şi s-a pus în funcţiune Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din Bucureşti, aceasta implicând pregătirea sediului din punctul de vedere al cablării structurate şi al reţelei de alimentare cu energie electrică, instalarea staţiilor de lucru, pregătirea bazelor de date care să conţină informaţiile despre marii contribuabili selectate din bazele de date generale, inclusiv despre punctele de lucru etc)

7. Pregătirea cadrului de implementare a sistemelor Comisiei Europene prin creşterea performanţelor SIMFP reflectată şi prin evoluţia unor indicatori ai activităţii MFP.

5.5. Necesitatea revizuiri Strategiei TI in cadrul MFP

  SIMFP este într-o continuă modificare în scopul de a asigura o acoperire optimă a funcţiilor MFP şi de a pregăti condiţiile tehnice pentru procesul de aderare şi de conectare la sistemele specializate ale Comisiei Europene.

In acest context, planul de dezvoltare a sistemului TI are în vedere următoarele obiective:

1. Coerenţa şi unicitatea sistemului de informaţii proiectat pentru sprijinul optim acordat tuturor activităţilor Ministerului Finanţelor Publice;

2. Alinierea la experienţa altor ţări din Uniunea Europeană;

3. Intărirea comunicării electronice cu:

1. Contribuabilii;

2. Alte organizaţii ale Administraţiei centrale şi locale;

3. Administraţiile Fiscale ale Statelor Membre ale Uniunii Europene;

4. Acces la date din orice punct al sistemului, conform cu drepturile de aCEEs acordate;

5. Strategie, standarde şi proceduri de securitate a informaţiilor şi de recuperare în caz de dezastru;

6. Modernizarea dotării în raport cu avansul tehnologic şi cu cerinţele de performanţă faţă de sistemul de informaţii;

7. Intărirea rolului, locului şi managementului funcţiei de TI la nivelul MFP;

8. Organizarea activităţii pe baze de eficienţă a serviciilor oferite.

Evoluţia impusă SIMFP de către schimbările organizatorice şi procedurale, ca şi de paşii necesari pentru aderare legaţi de compatibilitatea sistemului şi de completitudinea lui, implică un ritm susţinut de actualizare a Strategiei TI şi de implementare a versiunii revizuite şi a planurilor periodice de acţiune.

Revizuirea strategiei este un proces neîntrerupt şi este legat de eforturile reale făcute pentru elaborarea strategiilor complementare pentru a asigura: securitatea sistemului, interfeţele cu sisteme asemănătoare şi cu specializarea utilizatorilor referitor la sistemele TI la toate nivelurile (central, judeţean şi local), asigurând, în acest fel, funcţionarea adecvată a sistemului TI cel puţin cu un an înaintea momentului aderării şi garantarea totalei inter-operabilităţi cu sistemele UE.

Implementarea, fără dificultăţi, a acquis-ului comunitar, o componentă a strategiei TI, este continuu urmărită în cadrul DGTI, în contextul alinierii legislative şi procedurale care este un proces continuu la nivelul MFP. SIMFP răspunde acestor cerinţe asigurând condiţiile operaţionale ale noilor reglementări în domeniul finanţelor publice, în contextul legislaţiei privind gestionarea sistemelor TI la nivel naţional, protecţia datelor personale, accesul la informaţie, managementul documentelor, semnătura electronică etc.

Ţinând seama de direcţiile de dezvoltare ale MFP şi de cerinţele de pregătire şi adaptare a sistemului de informaţii al MFP pentru a se conecta la sistemele CE/DGTAXUD şi CE/DGBUDGET, evoluţia strategică a SIMFP este concentrată pe următoarele direcţii:

1. Punerea în practică a politicilor de management şi coordonare;

2. Realizarea tehnică a obiectivelor;

3. Dezvoltarea aplicaţiilor informatice;

4. Implementarea, gestiunea şi întreţinerea sistemului de informaţii la nivel naţional.