6.1. Consideraţii generale

Modul de desfăşurare a activităţii actuale a Ministerului Finanţelor Publice este unul orientat către reformă şi modernizare, dar datorită condiţiilor anterioare, prezintă în continuare puncte slabe în ceea ce priveşte modul de realizare a diferitelor sale funcţii.

Orientarea către modernizare are ca unul dintre punctele de sprijin importante şi Tehnologia Informaţiei. In ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite în direcţia modernizării infrastructurii informatice, cât şi a serviciilor oferite de către această funcţie tuturor celorlalte funcţii din Ministerul Finanţelor Publice. Greutătile cu care se confruntă MFP in realizarea funcţiilor au repercursiuni şi în realizarea funcţiei de suport TI

6.2. Sistemul de Informaţii actual

In Anexa nr. 3 sunt listate toate aplicaţiile (mai mult de 80) care formează sistemul actual de informaţii al Ministerului Finanţelor Publice, pentru toate nivelurile. Pentru fiecare aplicaţie enumerată se specifică atât locul implementării şi periodicitatea acesteia cât şi observaţii privind problemele sau disfuncţionalităţile pe care le ridică fiecare aplicaţie.

Principiile carea au stat la baza arhitecturii sistemului TI actual au fost:

• Arhitectura şi organizarea TI urmează organizarea teritorială a MFP; Sistemul TI actual este organizat pe 3 (trei) niveluri:

-         Nivelul 1: Centrala MFP, inclusiv DGTI;

-         Nivelul 2: Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din cele 41 de judeţe, Municipiul Bucureşti şi cele 6 sectoare ale Bucureştiului

-         Nivelul 3: Unităţile operative: Administraţiile Finanţelor Publice.

• Fiecare nivel dispune de suport TI propriu; Bazele de date sunt distribuite în fiecare unitate operativă a MFP şi conţin datele aferente contribuabililor arondaţi acelei unităţi prin domiciliul lor fiscal sau prin obţinerea de venituri impozabile pe teritoriul acelei unităţi;

• Pe fiecare nivel superior se consolidează datele semnificative pentru management şi funcţionarea operativă; această consolidare are, în unele cazuri, şi funcţia de copie de siguranţă pentru necesităţi de recuperare în caz de dezastru;

• Există peste 12.000 de staţi de lucru tip PC-uri ce sunt conectate în cadrul a cca. 450 de reţele locale pe tot cuprinsul ţării;

• Toate aplicaţiile sunt unice, dezvoltate la nivelul DGTI şi implementate unitar la toate nivelurile;

• Nucleul de coerenţă pentru întregul sistem de informaţii este reprezentat de Registrele şi Nomenclatoarele generale (Registrul contribuabililor persoane juridice, Registrul contribuabililor persoane fizice, Nomenclatorul structurii administrative a teritoriului, Nomenclatorul structurii administrative a MFP etc) a căror gestiune se face centralizat, în baza de date unică şi se replică tuturor unităţilor operative;

• Din punctul de vedere al software-ului, hardware-ului şi comunicaţiilor folosite se păstrează unitatea sistemului: până la cea mai mică unitate operativă se foloseşte SGBDR Oracle în tehnologie client-server, există un server local pentru baza de date şi comunicaţii, este implementat sistemul de mesagerie Lotus Notes care permite transmiterea de fişiere între unităţile operative;

• MFP dispune de o reţea de comunicaţii WAN în tehnologie ATM care permite comunicaţii de date, voce şi imagine şi care leagă toate unităţile DGFP judeţene între ele şi cu sediul central; legătura între nivelurile doi şi trei se face în majoritatea cazurilor prin legături telefonice comutate;

• Un caz aparte îl reprezintă Municipiul Bucureşti, unde funcţionează DGFP şi Administraţiile Financiare de sector într-un număr de 20 de clădiri pe tot teritoriul oraşului; aceste clădiri sunt interconectate într-o reţea largă metropolitană prin legături telefonice şi radio închiriate, pentru a se permite lucrul cu serverele de sector aflate distanţă;

• Pentru comunicaţii inter-personale, mesagerie electronică  şi lucru în grup, se foloseşte suportul software Lotus Notes

• Din punctul de vedere al personalului de specialitate, la nivelul DGFP există un serviciu de informatică pentru care recomandările de normă de personal au fost cele din Anexa nr. 4

6.3. Provocările momentului 2003

În anul 2002 s-au cristalizat câteva direcţii de dezvoltare şi re-organizare în cadrul MFP în primul rând în ceea ce priveşte administrarea veniturilor statului.

În urma misiunii Fondului Monetar Internaţional din perioada 20 februarie  – 2 martie 2002 specialiştii acestuia au făcut câteva recomandări privind organizarea administraţiei fiscale în sensul creării unei Administraţii Fiscale autonome până la 1 iunie 2003 şi a unei unităţi de administrare dedicate marilor contribuabili, cu termen până la 1 ianuarie 2003. O altă recomandare se referă la rolul MFP în colectarea tuturor fondurilor datorate de societăţi şi urmărirea acestora până la executare silită.

În cursul anului  2002 au avut loc mai multe vizite ale experţilor străini din cadrul proiectelor de asistenţă tehnică Phare sau bilaterală. Recomandările acestora coincid în mare parte cu cele ale FMI, mai ales în ceea ce priveşte punerea în funcţiune a unor unităţi puternice de gestiune a tuturor impozitelor datorate statului şi a accentului deosebit pe care MFP trebuie să-l acorde marilor contribuabili (cca.1.500) care aduc aprox. 80% din venituirle bugetare (din care 500 în Bucureşti).

O altă direcţie pe care experţii străini o consideră importantă pentru succesul colectării este întărirea controlului masiv şi depersonalizat în ceea ce priveşte conformarea contribuabililor şi întărirea măsurilor contra celor care nu o fac. O supraveghere corectă şi promptă a comportamentului contribuabilior dă rezultate nesperate în conformarea voluntară a acestora. Planificarea controlului fiscal pornind de la analiza factorilor de risc este deasemenea avută în vedere.

Un obiectiv important al MFP în vederea pregătirii aderării la Uniunea Europeană este organizarea Birourilor Centrale de Legături pentru TVA, respectiv Accize, cu implicaţii şi asupra organizării şi completării bazelor de date gestionate în prezent de către MFP.

Decizia ca Trezoreria să fie un partener în sistemul electronic de compensări inter-bancare TransFonD are la rândul ei implicaţii asupra organizării activităţii acesteia şi cere transformarea suportului informatic pentru asigurarea unui punct unic de acces spre TransFonD.

6.4. Analiza SWOT

6.4.1. Puncte tari

Mediul în care se desfăşoară actualmente activităţile de tehnologia informaţiei în cadrul MFP beneficiază de o serie de realităţi positive sau puncte tari:

1.      Există o strategie naţională pentru promovarea noii economii şi de implementare a societăţii informaţionale precum şi de informatizare la nivelul administraţiei publice;

2.      Implementarea societăţii informaţionale este o prioritate a Guvernului;

3.      Pe plan legislativ, s-au aprobat:

-         Legea semnăturii electronice (Legea 455/2001,bazata pe Directiva europeeana 1199/93/EC),

-         Legea privind Comerţul Electronic (Legea 365/2002, bazată pe directivele europeene 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC si 2000/31/EC),

-         Legea privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice (Legea 468/2002),

-         Legea privind incasările prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale (Legea Nr.291/2002),

-         Legea protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (Legea 677/2001, bazat pe Directivele europeene 95/46/EC si 97/66/EC)

-         Legea privind comerţul electronic (Legea 365/2002)

-         Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public

-         Ordonanţa Guvernamentală privind regimul juridic al cărtilor electronice de identitate (OG 69/2002);

-         Regulamentul BNR privind tranzacţiile effectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii.

Sunt în curs de adoptare :

-         Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţtii informatice

-         Legea privind regimul activităţii electronice notariale etc.

4.      La nivelul ţării se desfăşoară un proces general de modernizare a sistemului de plăţi, al sistemului informaţional, extinderea accesului la Internet;

5.      Intensificarea procesului de pregătire a Ministerului Finanţelor Publice în vederea aderării la Uniunea Europeană precum şi gradul avansat de armonizare legislativă în domeniile sale specifice de activitate;

6.      Trecerea la elaborarea bugetului orientat pe programe cu impact asupra prioritizării obiectivelor de finanţat; implementarea acestei activităti s-a făcut de la inceput cu sprijinul TI; din anul 2001 s-a implementat un pilot pentru realizarea finanţării bugetare pe bază de programe, iar pentru bugetul anului 2003 toti ordonatorii principali de credite au elaborat si bugetul orientat pe programe.

7.      În contextul asistenţei tehnice primite de către MFP pentru îndeplinirea funcţiunilor sale, s-a primit şi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea anumitor sub-sisteme informatice sau s-au făcut recomandări în acest sens.

Asigurarea îndeplinirii cerinţelor UE cu privire la administrarea, raportarea şi controlul fondurilor prestructurale şi fondurilor PHARE; pentru TI reprezintă cerinţe precise de dotare, dezvoltare de aplicaţii, măsuri de securitate şi confidenţialitate a datelor, proceduri de calitate;

8.      La Ministerul Finanţelor Publice şi la Banca Naţională a României există un sistem informatic comun (DMFAS) pentru administrarea datoriei publice externe.

9.      Există registrul informatizat al proprietatilor statulului, corespunzator reglementărilor în vigoare.

10.  Există sisteme informatice dezvoltate pentru administrarea Ministerului Finanţelor Publice ca ordonator principal de credite, ce pot fi generalizate relativ usor;

11.  Administrarea eficientă a contului curent general al trezoreriei statului, ceea ce permite fundamentarea politicii de împrumuturi pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor bugetare, precum şi transparenţa angajărilor de cheltuieli; din punctul de vedere al funcţiei TI un punct tare este acela că există un sistem informatic destinat sprijinirii intregii activităţi a trezoreriei şi contabilităţii publice, acesta este reproiectat şi aşteaptă aprobarea unor reglementări privind contabilitatea publica pentru a fi implementat;

12.  Tot mai mulţi utilizatori din cadrul MFP au încredere în instrumentele informatice pe care le au la îndemână şi le folosesc în mod curent, unele funcţii neputându-se desfăşura în prezent fără utilizarea instrumentelor informatice. De asemenea, deschiderea către contribuabil a unor căi de informare şi asistenţă electronică schimbă imaginea MFP şi este menită să imbunătăţească relaţia cu contribuabilul;

13.  Principalele funcţiuni ale MFP sunt susţinute de actualul sistem informatic dezvoltat în ultimii ani şi bazele de date sunt întreţinute la zi;

14.  Existenţa, în mare măsură, a echipamentului adecvat (hardware, software, comunicaţii) pentru susţinerea principalelor funcţiuni ale ministerului aşa cum sunt ele definite in prezent; o realizare importantă a funcţiei de TI este că în prezent fiecare funcţie din cadrul MFP are la dispoziţie o bază de date încărcată cu datele elementare necesare – bsaze de date de volum mare);

15.  Existenţa unui nucleu de personal de specialitate bine pregătit în domeniu şi foarte bun cunoscător al mediului în care-şi desfăşoară activitatea: sistemul Ministerului Finanţelor Publice;

16.  Există pagina web al Ministerului Finanţelor Publice (www.mfinante.ro) unde se publica informaţii de interes public şi se ofera un minim de asistenţă contribuabililor.

17.  Există în exploatare un sistem modern de mesagerie electronică implementat în centrala ministerului care asigură o comunicare internă securizată şi este implementat un sistem de management al documentelor.

18.  Introducerea în cadrul MFP a unui Sistem de management al execuţiei (“performance management”) şi de dezvoltare profesională, având ca scop crearea unei organizaţii moderne care poate răspunde rapid la schimbare duce şi la schimbarea modului de abordare a relaţiei dintre funcţiile principale ale MFP şi funcţia de suport TI.

6.4.2. Puncte slabe

Pe de altă parte, datorită condiţiilor economice dificile şi a resurselor bugetare reduse precum şi datorită diferiţilor factori interni care încetinesc procesul de modernizare a Ministerului Finanţelor Publice, în activitatea în domeniul TI din cadrul MFP se face resimţită influenţa negativă a unor puncte slabe:

1. Alocarea în ultimii ani (2000-2002) a unor resurse financiare insuficiente şi neritmice pentru dezvoltarea infrastructurii TI, a dotărilor materiale (cu echipamente şi servicii) şi a motivării personalului, ceea ce duce la încetinirea realizării sistemului informatic aşa cum este el proiectat cât şi la o fluctuaţie foarte mare a personalului calificat ceea ce influenţează calitatea serviciilor oferite de funcţia de suport TI;

2.      Colaborarea insuficientă între DGTI şi beneficiarii aplicaţiilor TI; nedelimitarea clară, funcţională, a atribuţiilor departamentale duce la neclarităţi şi inconsecvenţe în definirea cerinţelor pentru noile aplicaţii informatice;

3.      Lipsa unei execuţii pe fluxuri, necesară pentru prognoza cash-flow-ului contului general al Trezoreriei Statului; 

4.      Lipsa unui sistem de informaţii integrat pentru Trezorerie, cu acoperirea tuturor funcţiunilor necesare şi cu includerea mijloacelor moderne de plată îngreunează obţinerea informaţiilor necesare pentru activitatea de management al Trezoreriei.

5.      Actuala capacitate de prelucrare, stocare si de transmisie a datelor este la limita superioară a echipamentelor existente în dotare, ceea ce pune în pericol noile aplicaţii;

6.      Planul Strategic de Informatizare nu beneficiază de o publicitate suficientă;

7.      Nu există o evaluare cost-performanţă a activităţilor TI;

8.      Nu există o politică de securitate a informaţiilor ci doar proceduri pentru asigurarea confidenţialităţii datelor electronice;

9.      Nu există o politică de continuitate a afacerii (incluzând şi recuperarea în caz de dezastru) şi lipsa echipamentului adecvat generează o lipsă de securitate a datelor în caz de dezastru;

10.  Vechimea parcului de echipamente poate deveni un risc major în situaţia în care nu se asigură fondurile necesare pentru înlocuirea echipamentelor uzate, pentru că se ajunge la diminuarea puterii de calcul totale (servere, număr de staţii de lucru etc.);

11.  Lipsa fondurilor pentru întreţinerea echipamentelor din dotare duce la riscul de nefuncţionare a acestora;

12.  Slaba utilizare în aplicaţiile specifice MFP a tehnologiilor orientate Internet, ceea ce reprezintă un risc pentru dezvoltările ulterioare destinate oferirii de servicii suplimentare contribuabilului;

13. Subdimensionarea structurilor organizatorice de specialitate existente în cadrul DGTI pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor, comparativ cu volumul de activitate propriu-zis; în domeniul TI numărul angajaţilor a scăzut de la an la an, în condiţiile în care sarcinile de realizare de noi sisteme informatice pentru noi activităti ale MFP sau de modificare a celor existente în concordanţă cu schimbările reglementare au crescut continuu; raportul de specialişti TI / specialişti finanţe este mult inferior celui existent în Statele Membre ale Uniunii Europene (ex. Olanda, Spania);

Numărul mic de specialişti IT atât pentru proiectarea de noi aplicaţii IT cât şi pentru administrarea celor existente şi a sistemelor de calcul;

14. Coordonarea ineficientă a unor servicii de informatică din teritoriu de către conducerea unităţilor teritoriale respective duce la inconsistenţe în bazele de date din teritoriu care nu mai sunt alimentate ritmic cu date elementare conform necesităţilor de prelucrare şi raportare în vederea monitorizării activităţiii de administrare fiscală;

15. Lipsa personalului de specialitate TI în teritoriu şi inegala lui pregătire profesională datorată încărcării cu sarcini peste puterea de asimilare şi realizare; acestea sunt rezolvate în detrimentul îmbunătăţirii calităţii muncii prin formare şi autoformare;

16.  Gradul inegal de dezvoltare a informaticii la nivelul altor organizaţii ale administraţiei publice face dificil schimbul de informaţii electronice cu acestea;

17.  Slaba tehnologizare a contribuabililor face ca accesul acestora la pagina de Internet a ministerului sau la programele dezvoltate în sprijinul acestora să fie încă redus.

6.4.3.. Oportunităţi

Printre oportunităţile de care beneficiază dezvoltarea activităţii MFP şi, în cadrul lui, funcţia de TI, amintim:

1. Angajamentul Guvernului României şi acceptul CE privind intenţia de aderare a României la Uniunea Europeană începând cu data de 01 ianuarie 2007, a determinat, la toate nivelurile, noi preocupări şi direcţii de modernizare în diverse domenii de activitate, funcţia de TI fiind una dintre beneficiarele acestei modernizări;

2. Intensificarea colaborării cu diferite organisme internaţionale care acordă sprijinul lor atât pentru pregătirea profesională a angajaţilor MFP, cât şi pentru dezvoltarea şi implementarea de noi instrumente, sisteme, proceduri, inclusiv informatice;

3. Modernizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care priveşte direct sau indirect activitatea sa, precum şi gradul ridicat de armonizare al acesteia cu legislaţia UE şi care impune şi adaptarea sistemului informatic la aceste noi cerinţe;

4. Modernizarea diferitelor proceduri şi activităţi ale MFP cum ar fi: introducerea bugetului multianual şi orientat pe programe, regândirea sistemului trezoreriei statului, reorganizarea administraţiei fiscale etc şi care reprezintă noi provocări şi oportunităţi pentru funcţia de TI;

5. Deschiderea organismelor financiare internaţionale pentru acordarea de împrumuturi statului român; posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internaţionale (cu prioritate UE) pentru proiecte care să asigure modernizarea administraţiei publice, compatibilizarea sistemelor TI cu cele utilizate in ţările member UE, accesul catăţenilor la informaţia publica, dezvoltarea mediului de afaceri şi creşterea calităţii vieţii

6. Recunoaşterea la nivelul Guvernului României şi a Parlamentului a necesităţii unor măsuri legislative specifice care să faciliteze trecerea spre o societate informaţională şi promulgarea deja a unor legi fundamentale pentru schimbarea mediului de afaceri, cum ar fi: Legea semnăturii electronice, Legea comerţului electronic, Legea privind accesul la informaţiile de interes general, Legea protecţiei datelor personale şi alte legi care sunt anunţate pentru viitorul apropiat cum ar fi Legea notarului electronic sau Legea arhivelor electronice;

7. Participarea României la programul eEurope 2002, eEurope+, eEurope2005; posibilitatea încadrării în ritmurile de dezvoltare ale informatizarii societăţii cerute de integrarea in UE pe baza politicilor si planurilor de acţiune adoptate

8. Piaţa TI şi de comunicaţii din România s-a diversificat şi serviciile oferite acoperă tot mai mult intreaga ţară, cu preţuri competitive, ceea ce permite MFP să-şi construiască strategia de TI mult mai realist. 

6.4.4. Constrângeri şi Ameninţări

Constrângeri

Printre principalele constrângeri pe care părţile interesate le exercită asupra Ministerului Finanţelor Publice şi in cadrul acestuia, asupra funcţiei de TI, menţionăm:

1. Slaba capacitate administrativă de implementare a acquis-ului comunitar în unele domenii de activitate ceea ce reprezintă o constrangere şi pentru dezvoltarea funcţiei de TI, ştiut fiind că lipsa procedurilor administrative duce la întârzierea implementării unui sistem informatic;

2. Stabilitatea precară a cadrului macroeconomic şi insuficienta predictibilitate a acestuia ceea ce duce şi la schimbări relativ dese aduse reglementărilor financiar-fiscale, cu implicaţii nedorite asupra sistemului informatic;

3. Rata încă relativ înaltă a inflaţiei şi capacitatea redusă de plată a contribuabililor;

4. Interesul încă relativ redus al sistemului bancar din România de a credita economia reală, de a asimila instrumente moderne de plată, inclusiv plata electronică etc.;

5. Insuficienţa resurselor financiare alocate Ministerului Finanţelor Publice pentru dezvoltarea infrastructurii, a dotărilor materiale şi a motivării personalului, implicit pentru funcţia de TI.

Ameninţări

Printre principalele ameninţări la care este expusă  dezvoltarea  asupra funcţiei de TI în cadrul MFP, menţionăm:

1.      Decalajul existent între nivelul de informatizare a activităţilor în domeniul finanţelor publice din România şi din ţările member ale Uniunii Europeene poate creşte în loc să scadă

2.      Piaţa forţei de muncă în domeniul TI, salariile mai mari oferite de firmele particulare, conduc la migraţia tinerilor specialişti în TI spre aceste firme şi în străinătate.