Reforma guvernanței economice ar putea fi definitivată în 2023, urmare discuțiilor productive din cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din 9 noiembrie, de la Bruxelles.

Delegația României, condusă de dna Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a salutat pașii importanți realizați în sensul atingerii unui consens până la sfârșitul acestui an.

Ultima formă de compromis propusă de Președinția spaniolă a Consiliului UE confirmă luarea în considerare, în mod explicit, a cheltuielilor de apărare ca factor relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv, în linie cu poziția susținută de țara noastră.

De asemenea, este reiterată propunerea de a considera angajamente de reforme și investiții din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență suficiente pentru îndeplinirea condițiilor necesare prelungirii, în primă fază, a planurilor fiscal-structurale pe termen mediu.

În ceea ce privește condițiile pentru o perioadă extinsă de ajustare, delegația română a subliniat că acestea ar trebui să fie mai clare și aplicabile.

Propunerea de compromis mai prevede luarea în considerare a cheltuielilor realizate cu co-finanțarea proiectelor europene și cu proiectele finanțate din împrumuturi din Mecanismul de Redresare și Reziliență în calculul efortului de ajustare până la sfârșitul anului 2026.

Dincolo de acestea, s-a discutat și despre Facilitatea pentru Ucraina în contextul revizuirii cadrului financiar multianual.

De asemenea, pe agenda reuniunii s-a aflat și prezentarea raportului anual al Curții Europene de Audit (ECA), document care stă la baza procedurii de descărcare bugetară anuală, programată la începutul anului 2024, sub Președinția belgiană. Ca și în anii anteriori, ECA a atras atenția asupra cheltuielilor cu risc ridicat (bazate în principal pe rambursare), care au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, de 6% (4,7% în 2021).